DICŢIONAR Ep. I – X

A

ace cu bold – ace cu gămălie;

afumătoare – încăpere pentru afumat mezeluri;

ai – usturoi;

arşauă – hârleţe;

artizană – fântână arteziană;

B

bai – necaz;

batăr – cu toate că;

băghic – bidon;

bărnaci – brunet;

băsamă – probabil;

băunau – urlau;

benzi – formaţii de instrumentişti;

bghieţî – săracii;

biniaţă – salut;

birje – un fel de caleaşcă;

bistoş – sigur;

boactăr – controlor;

bongoia – tânguia;

boscoroghiesc– pălăvrăgesc;

brînci – mâini;

broghială – coşmar;

bughielarăş – portofel;

buntuzală – ameţeală;

buntuzît – căutat;

busumflaţ’ şi pleoşchiţ’ – supăraţi, necăjiţi;

C

carchie – scrisoare;

cănălici - canal mai mic;

căputu’ - poarta;

cătlanie – suport pe care se aşează căldarea;

cătreţ – coteţ;

căucă – polonic;

ceauănie – bocească;

chenţi – vase din tablă smălţuită pentru adus şi păstrat apa de la fântâna arteziană;

chină – noroi;

chindă – un fel de antreu sau camera din mijlocul unei case ţărăneşti;

chipuri – fotografii;

cicernie – burlane;

ciopor – grămadă;

ciorsălichie – periate;

cios – paznic;

ciripe – ţigle;

ciuble – tot felul de oale;

ciupă – vană mică;

ciurdă – turmă;

clisă – slănină;

clop – pălărie;

clopaci – ciocan;

cocie – căruţă;

cocotoare – oglindă;

coghivătărit – pluguit;

colăcei – gogoşi;

comeghie – circ;

cotrov – galerie;

coviltir – prelată;

credenţ – dulap cu vitrină;

crepeţît – întredeschis;

cuchiezat – îndrăznit;

cufere – valize;

cuptuşit – înăbuşit;

curechi – varză;

D

da d-inghie – da de unde;

dăghiau da dura – rostodoleau;d

dăschilini – alege;

dăspecetluită – deschisă;

dobaş – toboşar;

dobînghiţ’ – câştigaţi;

dosu’ – ştergarul;

drăburită mînînţăl – tăiată mărunt;

duhan – tutun;

dună – acoperitoare umplută cu pene de gâscă;

F

faină – frumos;

farbă – culoare;

făţan – fazan;

feghiauă – capace;

felcău – joc de cărţi;

feşchiam – vopseam;

finjele – căni;

fireanguri – perdele;

floştomoc – smoc, ghemotoc;

foalile – burta;

foraibăru’ – închizătoare;

G

gaci – izmene;

găinaţ’ – excrementele găinilor;

ghistini – castani;

gîrchian – gât;

goşchi – musafiri;

grad – instrument pentru măsurat tăria alcoolului;

gropoaie – baltă;

grumaz – gât;

gumă – plastic;

H

hangu’ – vocea;

haznă – tihnă;

hăbuceşchi – sfărâmi;

hămişag – şmecherie;

hămoacă – nisip;

hărmig – armăsar;

highieghie – vioară (aici are sensul de joc);

hinchieu – un fel de caleaşcă;

hîrji – râs în bătaie de joc;

hoarăle – păsările de curte;

horjit – strigat;

I

iliş – şezut;

inghie – unde;

inghieva – undeva;

iştălauăle – grajdurile;

Î

închiotoară – închide:

înfoietă – umflată;

înfoşoleau – înfăşurau;

îngînjit – îndoit;

J

jeb – buzunar;

jebuţ – buzunărel;

jejichie – degete;

jghiera – zbiera;

jghierînd – zbierând;

umalţ – smalţ;

L

lait – rezervor de apă, pe roţi;

larmă – gălăgie;

lăboşi – cratiţe;

lăviţi – bănci;

lăvor – lighian;

leat – coleg, de aceiaşi vârstă (armată);

lemnu’ cînielui – gard viu, ornamental;

lucelauă – stropitori;

M

maistoru’ - mecanicul;

marhăle – animalele;

mă năduşem – transpiram;

măsăriţe – feţe de masă;

măşini – chibrituri;

mereuaş – încet;

meseleu – bidinea cu coadă lungă;

minchienaş – imediat;

mînînţăl – mărunt’

mniere dă prunie – gem de prune;

mniere rîjnită – zahăr măcinat;

moşcolichie – murdărite;

motoru’ – tren format din două vagoane;

musai – obligatoriu;

N

năloagă – aglomeraţie;

nimaş – păşune;

nu-i ipinie – nu-i bine;

O

obloc – fereastră, geam;

ocăreşchie – ceartă;

ocol – curte;

ocoşag – fală;

olcuţe – oale mici;

P

pancovă – un fel de gogoaşă, dar în formă de romb;

panjini – păianjeni;

paşchie – aşchiaptă;

păfugăm – fugărim;

păstă năcăghiere – peste limitele normalului;

penie – flori;

piclăzît – călcat;

pită – pâine;

piparcă rîjnită – boia de ardei;

plăci – discuri;

plesîle – mîner;

podrum – pivniţă;

poivanie – frînghii;

pontoşe – exactă;

popinchiauă – un fel de oale din noroi, moale, pe care le aruncam pe trotuar cu gura-n jos pentru a tuna;

puhabă – umflată, spongioasă;

punţîle – trotuarele;

puşchica – ţâşnea;

R

răzătoare – obiect metalic înfipt în pământ, folosit la curăţat noroiul de pe tălpile încălţîmintelor;

rigla de la zar – piedică, blocaj, la inchizătoarea uşii;

ringhişpil – carusel;

rînitu’ – curăţatul;

rînză – pipotă;

rughie – stîlpi;

ruje – floarea soarelui;

ruji – salcâmi;

S

sămălit – calculate;

sămuială – a fi calculate, atenţie;

scociorît – cotrobăit;

scuchială – loc ferit;

sfadă – ceartă;

sfăghit – certat;

slobozîtă – lăsată;

spărjeu on grăsun – despicau un porc, potrivit de gras;

strîjauă – felie;

Ş

şcătulă – cutie;

şifon – dulap;

şirincă – fâşie;

şpilu’ – şmecheria;

şpohert – sobă de gătit;

şreig – în diagonală;

ştamplă – măsură pentru băuturi tari;

ştrimfi – ciorapi;

T

taşcă – geantă;

tăgăşit – curăţit;

tătarcă – sorg;

tenchi – porumb;

tintă – mină;

tîrnaţ – pridvor;

toarchie – mîner;

tolăială – gălăgie;

tolceră – pîlnii;

tomnit – aranjat;

topşesc – tasez;

torumb – turn;

tromnă – răceală;

tutcă – curcă;

Ţ

ţecăre – un fel de plase;

ţîvlituri – strigături:

ţoi – sticluţă;

U

uişag – ziar;

uiuituri – strigături;

V

ventuză – un fel de borcănele, din sticlă, ce se aplicau, într-un mod special, pe spatele celui răcit;

vighire – găleată;

viziclu’ – haina, vestonul;

vojoia – sufla;

vrenic – harnic;

Z

zarvă – scandal;

zăbunit – zăpăcit, ameţit;

zbîrlonţată – bălăngănită;

zipicichit – pricăjit;

zobon – vestă;

zuruie – sună;

DICŢIONAR 11-20

A

acăr – ori;

aghivăr – adevăr;

alitău – capac din tablă;

anghirechie – în altă parte;

apă cu bulbuci – apă minerală;

asuz’ - transpiri;

arşauă – hârleţe;

arvună - avans

B

bai – necaz;

baier – margine;

balţ’ – laţ;

bărnaci – brunet;

bătălauă – scule pentru bătut coasa ;

băunau – urlau;

belci – leagăn;

benă – parte a autocamionului unde se

încarcă materialele;

Berlin, Berlin, so sehen wir uns doch

wieder – Berlin, Berlin, iată că ne

revedem;

bină – scenă;

biniaţă – salut;

bistoş – sigur;

bituşe – şubă;

bizuiţ’ – bazaţi;

bîchibou – mesr împiedicat;

blighie – farfurii;

blociorit – amestecat, tulburat;

boactăr – controlor;

bodoarcă – trifoi;

bongoia – tânguia;

brişcă – briceag;

brîzgăia – ploua mărunt;

bruşi – bulgări;

bubuţoi – stat pe genunchi;

bucachie – cereale;

buciagă – un tip de camion;

bughielarăş – portofel;

bumbi – nasturi;

busumflaţ’ şi pleoşchiţ’ –

supăraţi, necăjiţi;

C

carchie – scrisoare;

cantă – vas din tablă smălţuită pentru apă;

cănălici - canal mai mic;

căpelă – bonetă;

căput - poartă;

cătanie – militari;

cătlanie – suport pe care se aşează

căldarea;

cătreţ – coteţ;

căuăcie – covăcie;

chenţi – vase din tablă smălţuită pentru

adus şi păstrat apa de la fântâna arteziană;

chinzuiau – chinuiau;

chiparăş – fotograf;

cicernie – burlane;

ciolofan – celofan;

ciripe – ţigle;

ciupă – vană mică;

ciurdă – turmă;

cîrnăcer – dispozitiv pentru făcut cîrnaţi;

clăniet – clarinet;

clisă – slănină;

clop – pălărie;

clopaci – ciocan;

coardă – ruladă;

cocie – căruţă;

comeghie – circ;

copîrşeu – sicriu;

corman – ghidon;

coroiau – cârăiau;

coşară cu stupuş – coş împletit,

din papură, cu capac;

coşară dă paie – coş mare, împletit,

din nuiele;

coşerile – cotărcile, magazii speciale

pentru porumb;

coviltir – prelată;

credenţ – dulap cu vitrină;

crepeţît – întredeschis;

croampe – cartofi;

cuchiezat – îndrăznit;

cugle – popice;

cuminţ’ – înţelepţi;

cunună – coroană mortuară;

cursîle – autobuzele;

cu ruptu’ – în cantităţi mari’

cuscru’ – socrul fiului meu;

D

dăjghinachie – desfăcute;

dăjghinată – crăcănată;

dărab – bucată;

deblă – cap;

dos – ştergar;

drîglu’ – un fel de sapă din lemn, cu care

se trage jarul;

drod – sârmă;

dudurişchie – instrumente de suflat;

dughie – ţevi;

duhan – tutun;

duleu – drum de pământ printre holde;

F

faină – frumos, frumoasă;

fală – mândrie;

farbă – culoare;

făţan – fazan;

feghiauă – capace;

finjele, finjenie – căni;

fireang – perdea;

fleci – fleşcăite;

floştomoc – smoc, ghemotoc;

foae – abdomen, burta;

frăgar – dud;

G

ghiot – deochi;

golumbi – şireturi;

goşchi – musafiri;

grumaz – gât;

gumă – elastic, plastic;

H

hangu’ – vocea;

haznă – tihnă;

hăbucit – sfărâmat;

hăizaş – acoperiş;

hălauă - plase pentru pescuit;

hălădi – înainta;

hămoacă – nisip;

highieghie – vioară (aici are sensul

de joc);

hinchieu – un fel de caleaşcă;

horoituri – sforăituri;

huluit – dărâmat;

I

iagă – sticla (ecranul)

ileu – nicovală;

iliş – şezut;

işpitar – spital;

iştălauăle – grajdurile;

Î

îmbumbat – încheiat;

îmburdat – răsturnat;

încăruţăm – plimbăm;

închiotoară – închide:

înfoiem – umflăm;

Îngînjit – îndoit;

Întolocit – adunat;

J

jeb – buzunar;

jebuţ – buzunărel;

jejichie – degete;

jghierînd, jghierături – zbierând,

zbierături;

jugăniau – castrau;

L

lance – fierăstrău lung;

larmă – gălăgie;

lăboşi – cratiţe;

lăcruţă – cutie;

lăviţi – bănci;

leat – coleg, de aceiaşi vârstă (armată);

lemnu’ cînielui – gard viu, ornamental;

leznă – ieftină;

loptă – minge;

luzît dă cap – fentat;

M

mană – zmeură;

marhăle – animalele;

măşini – chibrituri;

mătăcălichie – murdărite;

mereuaş – încet;

minchienaş – imediat;

mîngălău – tăvălug;

mînînţăl – mărunt’

mniere – zahăr;

mocioacă – măciucă;

morminţ’ – cimitir;

musai – obligatoriu;

musăindu-i – obligându-i;

muşchiuc – piesă detaşabilă prin care

se suflă în clarinet;

N

niegură – ceaţă;

nimaş – păşune;

O

obloc – fereastră, geam;

ocol – curte;

olachie – gospodărie;

olcuţe – oale mici;

P

pămucă – vată;

părădăici – roşii;

păstă năcăghiere – peste limitele

normalului;

pepi – gongi;

petroleu - petrol;

piclăzît – călcat;

piparcă grasă – ardei gras;

pită – pâine;

plev – tablă;

plioscochi – plescăi;

Pociovelişchie – localitate în judeţul Bihor

(nume cu care eram speriaţi);

podrum – pivniţă;

postată – suprafaţă delimitată;

prăbălit – încercat;

punţ’, punţîle – trotuare, trotuarele;

R

rudă – băţ rotund şi lung;

ruji – salcâmi;

S

sarsamurile – sculile;

sămălit – calculate;

sămuială – a fi calculate, atenţie;

sărăriţă – solniţă;

scociorît – cotrobăit;

scopit – scuipat;

scovărdar – tigaie;

sfăghit – certat;

sfîrtai – sfert;

slobozîtă – lăsată;

slobozam – dam drumul;

smorcilă – mocirlă;

spurc – cantitate mare;

stăruia – insista;

strîjauă – felie;

strunji – găuri;

Ş

şcătulă – cutie;

şchioapa – dans tradiţional din

zona Chişineului Criş;

şieşi – invers;

şifon – dulap;

şoroafle – şuruburi;

şoşu’ – tocul;

şpilu’ – şmecheria;

şpohert – sobă de gătit;

ştrafă – dungă;

T

taşcă – geantă;

tenchi – porumb;

tîrnaţ – pridvor;

tolchiş – drum pietruit;

troscochind – căzând cu zgomot;

tromnă – răceală;

tuluci – boi tineri;

tupilat – aplecat;

Ţ

ţinuit – cositorit;

ţîngălit – sunat;

ţîpăm – aruncăm;

ţîţîni – balamale;

ţîvlituri – strigături:

ţuţuşcă – suzetă;

U

uişag – ziar;

uspeţîle – nunţile;

uţuţuş – hintă;

V

văcăleală – tencuială;

văitături – boceli;

văndroci – prăpădiţi;

ventuză – un fel de borcănele, din sticlă,

ce se aplicau, într-un mod special,

pe spatele celui răcit;

vigani – veseli;

vinciu; - cric;

viziclu’ – haina, vestonul;

vladimireşchi – 25 lei vechi;

Z

zamă – supă;

zăbunit – zăpăcit, ameţit;

zbîrleşchie – încreţeşte;

zbîrlonţată – bălăngănită, acăţată,

spânzurată;

zgîiam – holbam;

zobon – vestă;

DICŢIONAR 21-30

A

acăr – ori;

amărăca – căţăra;

anghirechie - în altă parte;

arşeu – hârleţ;

astrahan - un anume fel de blană;

astupuş – dop;

B

bachiere dă inimă - ritm alert al inimii;

bai – necaz;

baiere – margini;

baierile - puterile de a se abţine;

barşon – catifea;

batăr - cu toate că;

bărnace – brunet;

băsamă – probabil;

bălceşti - bancnote de 100 lei;

băunînd – urlînd;

belci - leagăn;

benz’ - formaţie de instrumentişti;

bghiata – săraca;

bică – taur;

bină – scenă;

birtaş - ospătar, barman ...;

bistoş – sigur;

bituşe - şubă;

biţoagle – biciclete;

bocs - cremă de ghete;

bodoancă - bazin la fântâna arteziană;

bodoarcă - trifoi;

bolhărit - umblat prin întuneric;

bongoind - făcând gălăgie;

borbil – frizer;

borş – mazăre;

boscoroghia – bolborosea;

brînca – mâna;

bucinau – suflau;

bughii - chiloţi femeieşti, ţărăneşti;

bughielarăş - portofel;

buia – năpădia;

buiguiţ’ – ameţiţi;

bulbuci – bule;

C

căisînă – caisă;

cănălici - canal mai mic;

căput - poartă;

cătănie – armată;

cătreţuri - coteţe;

chefelia - dojenea;

chindă - un fel de antreu sau camera din mijlocul unei case ţărăneşti;

chinzuia - chinuia;

chiparăş - fotograf;

chiscuit – presat;

cicerna - burlanul;

ciocianu’ - cocianul;

ciopor - grup, mulţime;

ciublile - vasele, bidoanele;

ciufală – poreclă;

ciufulit – poreclit;

ciump - stat pe genunchi;

ciumurlit - supra saturat;

ciupă - vană mică;

ciupăieşchi – speli;

clăniet - clarinet;

clătărită – clătită;

coardă - ruladă;

cocie - căruţă;

cocotoare – oglindă;

coşară dă paie - coş mare, împletit, din nuiele;

cotre - boxe la coteţ;

credenţuri - dulapuri cu vitrine;

crepeţîţ’ - întredeschişi;

croampe - cartofi;

cugle - popice;

cununi - coroane mortuare;

cuptuşesc – sufocă;

cuptuşichie - supra aglomerate;

curechi – varză;

cuşma - căciula din blană de oaie;

D

dăjghina – rupea;

dăjghinat - aplecat, răsturnat;

dărab - bucată;

dărăburind - mărunţind;

dăzchiotorat – desfăcut;

dăzşoroflesc – deşurubează;

drod - sârmă;

dudurişchi – instrumente muzicale, de suflat;

F

fain - frumos, cumsăcaghie;

faită - soi, rasă;

făgădeşchie – promite;

făţani - fazani;

feidăre – arcuri;

feşchichie – vopsite;

fichia – gratis;

finjană – cană;

fireang - perdea;

fleci - fleşcăite, praf şi pulbere;

flendura – sufla;

foale - abdomen, burta;

fornoaie – gâlgâie;

frimbiile – cozile;

G

gaci – ismene;

ghiapta – biata;

ghighigonii - animăluţe din pluş;

ghinţarăş – dentist;

gîrchian – gît;

goşchie - în vizită;

grămujd – îngân;

grăsun - porc potrivit de gras;

grumaz - gât;

gumă – cauciuc;

gurgoiu’ – gâtul;

H

haltă - oprire;

haznă - tihnă;

hăbucit - sfărâmat;

hăizaş - acoperiş;

hălădit – înaintat;

hămoacă - nisip;

hăţît – tras;

hăzmăntoci – huidume;

henteş – măcelar;

hîrjindu-să - rîzînd în bătaie de joc;

hoarile - păsări de curte;

horjeu – urlau;

hudureşchi – găureşti;

hula - vorba de rău;

huluit - dărâmat;

I

iagă – sticlă;

iercăzît – încheiat;

işpitar - spital;

iştălău - grajd;

Î

înbălat – înjurat;

îmborz’ – răstorni;

îmboţeşchie – mototoleşte;

îmboţîchie - şifonate, mototolite;

împropchit – rezemat;

închiotorîndu-l - închizîndu-l;

înfoiachie – umflate;

înfoşolichie – învelite;

îngînjit - îndoit;

J

jeb - buzunar;

jghierături - zbierături;

jind – tînjind;

jingaşi – pretenţioşi;

jirez’ – clăi;

L

laboşe – cratiţă;

lance - fierăstrău lung;

larmă - gălăgie;

M

maje - o sută de kg.;

mana – seva;

marhăle - animalele;

maţu’ – furtunul;

măndulile – amigdalele;

mătăcălit - murdărit, mâzgălit;

meclă – cap;

mereuaş - încet;

miţîlii - hainei, vestonului;

mînat – condus;

mînînţăl - mărunt’;

mniere - zahăr;

moimă – maimuţă;

musai - obligatoriu;

N

năduşită – transpirată;

năloagă – aglomeraţie;

năpustească – arunce;

nimaş - păşune;

O

obloacile - ferestrele

olachie - gospodării;

P

păfugat – fugărit;

pămucă - vată;

părădăici - roşii;

părăzoarile – umbrelele;

pchielcoşinile – pieliţele;

piclăzauă – călcătoare;

pocozîţ’ – agitaţi;

podrum - pivniţă;

pogană - zdravănă, mare;

poniavă – prelată;

pontoş - la fix;

porhart - geantă militară;

poţocului – şobolanului;

pristiţă – pestriţă;

puhabă - proaspătă, moale, poroasă;

puşchică - iese, se sparge, se crapă;

R

răcălit – forţat;

răpălesc – repară;

răşchirachie – răsfirate;

rindeluind - prelucrând la abricht;

rug – salcâm;

S

sarsamurile - sculile;

sămuială - calculat;

scoardă – clătită;

scociorît - cotrobăit;

scopeşchi - scuipi;

scopiţîî – scuipaţii;

serchezeturi – scule;

sfadă – ceartă;

sfîrchieca – rupea;

smîntă – defect;

sperleşchie – încreţeşte;

strunji - găuri;

stupuşuri – dopuri;

Ş

şatră – cort;

şal – fular;

şercan - zmeu confecţionat;

şfărcilor – tobelor;

şifoanie – dulapuri;

şirinci - porţiuni lungi şi înguste de teren;

şoroflu – şurub;

şpohert - sobă de gătit;

ştamplă - măsură pentru băuturi tari;

ştraf - căruţă cu roţi cu cauciucuri;

ştrafe - dungi;

ştrimfi – ciorapi;

T

taşcă - geantă;

tenchi - porumb;

tîrnaţ - pridvor;

toarchie – mâner;

toiesc - fac gălăgie;

tolceră – pîlnii;

tolchiş - drum pietruit;

tolomac – zăpăcit;

toncănind – bolborosind;

topşit - făcut una cu pământul;

torumb – turn;

tromniţ’ – răciţi;

tuluci - boi tineri;

tupilat - aplecat;

Ţ

ţecăr - un fel de sacoşă;

ţinuieşchi – cositoreşti;

ţîngălit - sunat;

ţîpe – arunce;

ţîvlituri - strigături:

ţuca – săruta;

ţucuri – sfeclă;

ţuţuşcă – suzetă;

U

uişag - ziar;

urviniş - intrarea în stup;

V

vigană - veselă;

vizlic - haină, veston;

vojoia – sufla;

Z

zbîrlonţachie – bălăngănite;

zbîrlonţaţ’ - acăţaţi, sprijiniţi;

zdrăviat – strănutat;

zipicichichie – slăbănoage;

zuruit - sunat.

DICŢIONAR 21-30

A

acăr ce – orice;

aiu’ – usturoiul;

albia – copaia, troaca;

anghirechie - în altă parte;

apă cu bulbuci – apă minerală;

arşauă – hârleţe;

asudaţ’ – transpiraţi;

ausuri – scor final (12 sau 21 puncte acumulate) la jocul

de cărţi;

B

balţ – laţ;

batăr - cu toate că;

bărnace – brunet;

băsamă – probabil;

băunau – urlau;

belci - leagăn;

belej – căptuşeală;

benghieu – stomac;

beşchielit-o – certat-o;

biniaţă – salut;

bistoş – sigur;

bituşe - şubă;

blighie – farfurii;

boabă – pastilă;

bodoancă - bazin la fântâna arteziană;

bongoit, bongoiam - gălăgie; făceam gălăgie;

brînci – mâini;

bucachie – cereale;

bucsa – portmoneul;

budace -

bughielarăş - portofel;

buha – cucuveaua;

bumbi – nasturi;

busumflat – supărat;

C

ca la poduri – ceartă, vorbe urîte, înjurături…:

căbatu’ – vestonul;

căput - poartă;

cătlanu’ -

cătreţîle - coteţele;

căuca – polonicul;

ceuna -

chindă - un fel de antreu sau camera din mijlocul

unei case ţărăneşti;

chip – fotografie;

chiparăşu’ - fotograful;

chiscuichie – îngrămădite;

chişcomeghii -

ciapţă – căciuliţă pentru copiii mici;

cigă – scripete;

cheiţamii – aşii la jocul de cărţi;

cileghiu’ – familia;

ciripa – ţigla;

ciuble - vase, bidoane;

ciufală – poreclă;

ciump - stat pe genunchi;

ciumurlială - supra saturare;

ciuralexa -

cînăpei – laviţă tradiţională cu spătar;

cîrnăceru’ -

clacă – muncă în grup, gratuită, spre ajutorul unei familii;

clăniată - clarinet;

clătărit – clătit;

clisă cu macră – slănină cu un strat subţire de carne;

clopace – ciocane;

clopăcel – ciocănel;

cocie - căruţă;

cocotoare – oglindă;

colăcei – gogoşi;

copîrşeu – sicriu;

corz’ – rulade;

coşara – cotarca;

cotre - boxe la coteţ;

coţche – pătrăţele:

crampă – răchie fiartă;

credenţ- dulap cu vitrină;

croampe - cartofi;

cruceaş – licitaţie = joc de cărţi;

culcuşe – sarma;

cunună - coroană mortuară;

cuptuşală – căldură;

cuptuşesc – năpădesc;

curechi – varză;

curnăpoi – în spate;

cuşma - căciula din blană de oaie;

D

dăbălachie – lăsate în jos;

dăraburile - bucaţile;

dăşod – şod;

debla – capul;

dîgîlit – gâdilat;

doliaţă - cârpă pentru şters vasele sau mîinile;

dolgozască – lucreze;

drod - sârmă;

drojghit – băut;

dughie – ţevi;

dună – pilotă;

duliauă – drumuri printre holde;

F

făgădesc – promit;

fănină nula – făină albă;

fărbălită – vopsită;

feidările – arcurile;

feşchichie – vopsite;

feşchilii – fitilul;

finjelile – canile;

fireangu’ - perdeaua;

fîşu’ – fulgarinul;

flais – la fix;

flendură – flutură;

foale - abdomen, burta;

frăgari – duzi;

frigătoare – duba de la soba de gătit;

G

gaci – izmene;

gard rabiţ – gard din sârmă cu ochiuri foarte mici;

găbănaş – magazie pentru cereale păioase;

găinaţ - excremente de găină;

ghioţ’ – deochi;

golumbii – porumbeii;

goşchi - musafiri;

grămujdat – îngânat, vorbit mormăit;

gumă – cauciuc;

H

hăbucia - sfărâma;

hăizaş - acoperiş;

hămoacă - nisip;

hărminţeru’ – încasatorul de la piaţă;

henteşu’ – măcelarul;

hîrghie – ceartă;

horjiţ’ – sunaţi;

huluim - dărâmăm;

hurducătură -

I

iercăzît – încheiat;

iejile – borcanele;

ipinie – normal;

işpitar - spital;

iştălău - grajd;

izmă – mentă;

Î

îmboardă – răstoarnă;

îmbutuşau – împingeau;

împănachie – ornate cu flori;

încârnit – îndoit;

înfoiachie – umflate;

înfoşolie – învelit;

J

jiluichie – rindeluite;

jirezîle – clăile;

L

laboşia – cratiţa;

langa – flacăra, para focului;

lăcruţă – cutie;

lăvor – lighian;

larmă - gălăgie;

lebeniţă – pepene verde;

lipighieu – cearceaf;

lopătarii – cerbi;

loptă – minge;

lumini – lumânări;

lunar – vopsea argintie pentru burlanene de la sobă;

M

maje - o sută de kg.;

marhăle - animalele;

măndule – amigdale;

măşini – chibrituri;

mereuaş - încet;

meseleu – pensulă cu coadă lungă;

minchienaş – imediat;

mîndru – frumos;

mînînţăl - mărunt’;

mîţa -

mniere - zahăr;

mniere dă prunie – gem de prune;

mogoroci – bolborosi;

morminţ’ – cimitir;

mosor – şoric;

moşcolichie – murdare;

muiere – nevastă, femeie;

musaiţ’ - obligaţi;

N

năcăghiere – peste normal;

nădăşchiernut – nedesfăcut;

năloagă – aglomeraţie;

nămoşcoliţ’ – nemurdăriţi;

niegură – ceaţă;

O

obloacile - ferestrele

ocolului – curţii;

ocoşă – guralivă;

ogoaie – linişchiască;

olachie - gospodării;

P

păfugă – fugăresc;

pămucă - vată;

părădăici - roşii;

părăzoare – umbrele;

pecechie – bucată;

penie – flori;

pergău – un fel de clopot;

pernieu – cenuşă;

picap – pik-up;

piclăzîchie – călcate;

pihile – scamele, fulgii de pene;

piparcă rîjnită – ardei de boia;

pipărci - ardei;

podrum – pivniţă, beci;

pogan - zdravăn, mare;

poivanie – frânghii, funii mai groase;

pom - bradul de Crăciun;

ponieve – prelate;

poţocii – şobolanii;

pită – pâine;

puhabă - proaspătă, moale, poroasă;

R

rafie - un fel de nylon;

rată – autobuz;

rabiţ’ – gard din sârmă, cu ochiuri mici;

raşi – barbieriţi;

răcălesc – se forţează;

răpălit, răpălim – reparat, reparăm;

rînit – curăţat;

ruje – floarea soarelui;

S

sămălit – calculat;

sămuială - calculat;

sclinchiască – luxeze;

scoacă – brânză dulce de vacă;

scopeşchie - scuipă;

scovărdare – tigăi;

scuchială – adăpost;

sfadă, sfăghia – ceartă, certa;

sfîrchica – rupea;

smagă – putere, sevă;

socălesc – fac mâncare;

spurc – mult, amar, cantitate mare;

stelaju’ – raftul;

strujac – saltea cu paie;

străjuiţ’ – pândiţi, urmăriţi;

suman – palton bărbătesc, din lână;

Ş

şcătulă – cutie;

şclarfe – şlapi;

şieş’ – invers;

şomoiog – mănunchi, teanc;

şpohert - sobă de gătit;

şporolesc – fac mâncare;

ştrianguri – funii;

ştrimf – ciorap;

T

tablă – pancartă;

tăgăşită – curăţată;

tăşiboc – pungă din hârtie;

tătarcă – sorg;

tenchi - porumb;

toarchie – mâner;

tolăială – gălăgie;

tolcer – pîlnie;

tolchiş - drum pietruit;

tomniesc – repară;

toncăniau – făceau zgomot;

tromnit – răcit;

tumnă – tocmai;

tupilat – aplecat, ascuns;

tupuchit – cădere cu zgomot;

Ţ

ţănăbor – medicament;

ţecăru’ - un fel de sacoşă;

ţignalu’ – semnalul;

ţiment – ciment;

ţitroamă – lămâie;

ţîdulă – bilet;

ţîngăliască - sune;

ţîţînile – balamalele;

U

uişagu’ - ziarul;

urlău – cereale măcinate;

V

vică – măsură pentru cereale (30 litri);

vigan - vesel;

vighieros – strălucitor, luminos, arătos;

vighiri – găleţi;

Z

zamă dă cuchie – supă de chimen;

zamă dă părădaică – supă de roşii;

zbîrlonţat - acăţaţ;

zdrăvieturi – strănuturi;

zgaibe – unghii, picioare;

zgronţuroasă – cu asperităţi, în stare brută;

zobonu’ – vesta;

DICŢIONAR 31-40

A

amarăcă - urcă;

astupuşuri - dopuri;

asudai – transpirai;

B

baierile - marginile;

balot - paie legate cu sârmă;

barşoni – catifea;

băghice - cutie din tablă;

bărnaci – bruneţi;

băsamă – probabil;

belej – căptuşeală;

bici - tauri;

bină - scenă;

biniaţă – salut;

bistoş – sigur;

bîchile cu mocioacă - măciuci;

blighiele – farfuriile;

boabe – pastile;

bolhăream - umblam fară rost;

bolhărit - orbecăit;

bongoiturile - sunetele;

brichechie - cuburi din rumeguş presat;

brişcă - briceag;

brîncă – mână;

buciagă – camion;

bughielarăşu’ - portofelul;

buhă - bufniţă;

buntuzît – zguduit;

buntuzît-am – căutat-am;

C

cahlile – bucăţile;

căciulie dă ai – căpăţână de usturoi;

căput - poartă;

cătănie – armată, soldaţi;

căucă – polonic;

chici - cozi;

chindă - un fel de antreu sau camera din

mijlocul unei case ţărăneşti;

chinzuia – se chinuia;

chiscuit – înghesuit, indesat;

cileghi- familie;

ciuble - tot felul de oale;

ciumpăvichie – zdrobite;

ciupă - vană;

cîrpă – batic;

clenţuşul - cârligul;

clisă – slănină;

clop – pălărie;

coburile - buzunarele, compartimentele;

cocie - căruţă;

cocotoare – oglindă;

copîrşeu – sicriu;

corz’ – rulade;

coşara cu astupuş – coş cu capac;

cufere – geamantane;

cuptuşia – ne apasa;

curechi – varză;

cuşmă de astrahan - căciula din blană de oaie;

cutră – “uns” cu toate alifiile;

D

Dăjghinat - desfăcut;

dăraburi - bucaţi;

debla – capul;

deţ – 100 ml;

droaghile - corzile;

drod – sârmă;

dughile - burlanele;

duhan - tutun;

duleu - drum printre holde;

dunile – pilotele;

durgălind – rostogolind;

F

făţan – fazan;

feşchichie – vopsite;

feşchilă – fitil;

fireang - perdea;;

foale - abdomen, burta;

frigătoare – duba de la soba de gătit;

G

gaci – izmene;

galfădă – galbenă;

găbănaşu’ – magazia pentru cereale păioase;

ghieci - copii care poartă haine albe

biericeşti, la inmormântări;

ghighigonie - arătare nedefiniă;

ghioambile – degetele;

gîrchian - gât;

grăsun – purcel gras;

H

haznă - tihnă;

hăbucit - sfărmat;

hălău – plasă de pescuit;

hărmigu’ – armăsarul;

highieghie – vioară;

hoarîle – păsările de curte;

horjia - urla;

I

iagă – sticla;

izmă – mentă;

Î

încăruţau – se plimbau;

înturvinau – ne enervau;

J

jeburi – buzunare;

jig – acid;

jugănit - castrat;

L

lada cei cu spinare – lada din lemn,

cu capac în două ape;

lăcruţă – cutie;

lămpaşuri – felinare;

leznă – ieftin;

lunari – vopsea argintie pentru

burlanele de la sobă;

M

maje - o sută de kg.;

minchienaş – imediat;

mînînţăl - mărunt;

mogorocit – bolborosit;

morminţ’ – cimitir;

musai – neaparat;

muşchiuc - piesă detaşabilă prin

care se suflă în clarinet;

N

năloagă – aglomeraţie;

nălojichie - ingramădite;

niegură – ceaţă;

noroance - portocale;

O

obloc – fereastră;

ocoş – guraliv, şmecher;

ogoaie – linişchiască;

olachile - gospodăriile;

oloi - ulei;

P

păfuga – alunga;

pămucă - vată;

părgăleşchie - drege;

părădăici - roşii;

pec– brutărie;

pihe – scame;

plăselile-prăselele;

plevu’- tabla;

poamilor - fructelor;

podrum – pivniţă, beci;

pogan - zdravăn, mare;

poţoc – şobolan;

procoviţă – covor tradiţional;

punchie - trotuar;

R

rată – autobuz;

răchiş’ – plăcinte întinse;

răpichie – ripide, obiecte bisericeşti;

reumă - reumatism;

rocu’ – paltonul ţărănesc;

S

schibileau – scobeau;

scociorăsc – cotrobăiesc, caută;

scuchială – adăpost;

spurc – mult, amar, cantitate mare;

stavă – herghelie;

strîjele – felii;

strujac – saltele umplute cu paie;

Ş

şomoiog – mănunchi, teanc;

şoroflu’- şurubul;

şoşu’ - tocul;

şpohert - sobă de gătit;

şreig – oblic;

ştrianguri – funii;

ştrimfii – ciorapii;

T

tăşiboc – pungă din hârtie;

tenchiu’ - porumbul;

telăiturile - zgomotele;

tolăiască – să facă gălăgie;

tolceră - difuzoare;

tolcerile – urechile;

tolchiş - drum pietruit;

tuluc – tăuraş;

tupilat – aplecat;

Ţ

ţecăr – un fel de plasă;

ţitură – instrument muzical cu corzi;

ţîpat – aruncat;

ţîrcălamuri - obiecte decorative;

ţoiu’ – sticluţă din care se bea ţuică;

ţuce – sărute;

V

varga - nuiaua;

vigan – vesel;

vizlic –veston;

vîjoaie – vâjâie;

voaşpor – vopsea pentru sobe;

Z

zarurile – încuietorile;

zbeg - mărăciniş;

zbîrlia - încreţea;

zbîrlonţată - agăţată;

zibzar - fermoar;

DICŢIONAR 41-50

A

albie – covată;

apăfugat – fugărit;

B

bărnaci – bruneţi;

benzîle – formaţii de muzicanţi;

beşchieliala – critica;

bistătia – îndemna;

bistoş – sigur;

bliociorichie – amestecate;

bruş – bulbăr;

bucinat – cântec tânguit;

buiaci – încrezuţi;

buntuzască – răstoarne;

burasă – brumase;

C

cantă – vas pentru apă:

capără – avans:

carne pecie – carne muşchi;

cănăliciu’ – canalul;

căputu’ – poarta;

cătlan – cazan;

căucuţă – polonic mic;

ceunîndu-să – văetîndu-se;

chiscuichie – înghiesuite;

cileghiu’ – familia;

clenţuş – agăţătoare;

cliciuri – şolduri;

cipcă – panglică;

citove – sănătoase;

ciubluncat – afundat;

cînăpei – bancă cu spătar;

cocii – căruţe;

cocotoare – oglindă;

colăcei – gogoşi;

colbas – cârnaţ;

copîrşeu – sicriu;

coşeră – limpede, clară;

credenţu’ – dulap ţărănesc cu vitrină;

cuchiezat – cutezat;

curechi – varză;

cuşmă – căciulă din blană;

D

dădat – învăţat, obijnuit;

dăzchiotorat – dezcheiat;

dudurişcă – un fel de trompetă;

durgălisă – rostogolise;

F

feghieu – capac;

finjană – cană;

firechici – nervoşi;

firiangu’ – perdeaua;

frăgar – dud;

fuşchieii – zăbrelele;

G

goşchi – musafiri;

gurgoi – gâtul unei sticle;

H

hăbucit – sfărâmat;

hăţăsc – trag;

highighişi – muzicanţi (viorişti);

hîrghie - ceartă, neînţelegere;

horjind – urlând;

I

iagă – sticlă, sticlă de geam;

ieguţîle – sticluţele;

iercăzeşchie – termină, încheie;

iliş – şezutul căruţei;

Î

încîrcioliţ’ – înnodaţi;

înfoşoleşchie – înfăşoară;

J

jebu’ – buzunarul;

L

langa – flacăra;

lăturar – vas din lemn în care se ţineau lăturile;

lipighieu – cearceaf;

loitre – obloanele de la căruţe;

M

mană – zmeură;

maiu’ – ficatul;

mînguliţ – soi de porci;

măiuţu’ – ciocănelul;

măndulile – amigdalele;

măşini – chibrituri;

meseliauă – perii cu cozi lungi;

minchienaş – imediat;

mnierîi – albaştri;

mogorocia – mormăia;

N

năpusteşchie – aruncă;

năloagă – aglomeraţie;

nimaş – păşune;

nu toiţ’ – nu faceţi gălăgie;

O

olachile – gospodărie:

P

pancovă – gogoaşe în formă de romb:

păcuraru’ – ciobanul;

pămucă – vată;

piparcă – ardei;

piparcă rîjnită – boia;

plăcintă răchişe cu curechi – plăcintă întinsă cu varză;

plevasu’ – creionul;

pliasnă – vîrful răsfirat al biciului;

pogană – binie făcută;

ponieve – pături;

pontonieru’ – paznicul podului;

pontoş – la fix;

postata – porţiunea;

procoviţîle – covoare ţărăneşti;

R

răcăliam – chinuiam;

rărunţîî – rinichii;

răpălisă – reparase;

răşpălisără – piliseră;

reumă – reumatism;

rişcaş – orez;

rujilor – salcâmilor;

S

sărsamurile – sculele;

sclinchit – luxat;

scociorît, scobîrlit - cotrobăit;

scovărdar – tigaie;

scoverz’ cu scoacă – clătite brînză dulce de vacă;

scovărdoi – clătită mare;

serchezeturile - sculele;

strîjele – felii;

Ş

şieş’ – invers;

şifon – dulap pentru haine;

şireglă – partea din spate a căruţei;

şirinci – felii;

şoroafle – şuruburi;

T

tăgăşichie – curăţate;

tătarcă – sorg;

tolăială – gălăgie;

tolchiş – drum pietruit;

topşichie – sfărîmate;

turvinau – supărau;

Ţ

ţandură – aşchie;

ţitroamă – lămâie;

V

vighire – găleată;

vistaţia – recrutarea cu vizita medicală;

vînăţît – albăstrit;

vizlicului – hainei;

Z

zăbăvia – întârzâia;

zăbele – bube la gură;

zibzaru’ – fermoarul;

zipicichit – slăbănog, mărunţel.

DICŢIONAR 51-60

Dicţionar: bărnaci – brunet; iliş – şezut; şireglă – partea din spate a căruţei; olachie – gospodărie; verşenie – verişoare; lipighieu – cearceaf; ştrianguri – funii; zăbele – bube la gură; serchezeturi – scule; tolcer – pâlnie; nu toiţ’ – nu faceţi gălăgie; cliciuri – părţile laterale ale mijlocului; cileghi – familie; coşeră – clară; mînînţăl – mărunt; nimaş – păşune; bistoş – sigur; hăţăsc – trag; bîchibou – împiedicat; pogană – bine făcută; tolchiş – drum pietruit; bistătia – îndemna; topşichie – presate, una cu pământul; dăjghinachie – dăşelate.

Dicţionar: tolăituri – gălăgii; ţîvlituri – strigături ascuţite; dudurişchie – trâmbiţe; păfugam – puneam pe fugă; băghice – cutii din tablă; bîchile dă măşini – beţele de chibrituri; peleg – chel; benzi – formaţii instrumentale; gîrchienie – gâturi; cătlane – suport pentru cazane; şetrile – corturile; bină – scenă; pontoş – fix; prisnălu’ – titirezul; chenţîle – recipienţi pentru transportat şi păstrat apa; bucachile – cerealele; dolgozau – munciau; tenchi – porumb; frăgari - duzi; ştrimfi – ciorapi; lăvoară – lighene; lăboşi – oale; alboiet – albastru; drod – sârmă; bruş – bulgăre; farbă – culoare; vighirile – găleţile.

Dicţionar: dughie – ţevi; musăiţ’ – obligaţi; pendele – sumar îmbrăcaţi; feşchiţ’ – vopsiţi; ţuruc – bitum; olcuţă – căni mici; maiurile – scule de tasat pământul; balţu’ – laţul; strolimbat – înstrâmbat; hăbucia – sfărâma; reuma – reumatismul.

Dicţionar: căldaria – cazan de făcut răchie; căimăcească – ameţească; buntuzît – ameţit; farbă – culoare; plevasuri – creioane; ţucuri – sfeclă de zahăr; sămuială – calculat; răpălit – reparat; pictoriţ’ – zugrăviţi; rătutoacă - omletă.

Dicţionar: chişcomeghii – figurine; nimaşuri – cîmpuri; terhechiu’ – greutatea; topochit – picat; Monopol cu frînă - băutură alcoolică cu sirop; cocotoare – oglindă; chilăviască – nenorocească.

Dicţionar: pareu’ – pariul; poncălim – contrazicem; hîrghia – cearta; bughielarăş – portofel; scociorît – cotrobăit; jeb – buzunar; floştomoc – smoc; pămucă – vată; căputu’ – poarta de la uliţă; marhe – rumegătoarele; “bălceşchi” – bancnote de 100 lei; ciripe – ţigle; morsocînd – sugînd; cîrpe de cap – baticuri; zăghii – şorţuri; ruji – salcâmi.

Dicţionar: duleu – drum printre holde; mniere – zahăr; părgălit – dres mâncarea; faită – soi; borbil – frizer, bărbier; chistaş – curat, pedant; corman – ghidon; prisnăl – titirez; hălădia – înainta: lemnu’ cînielui – gard viu ornamental; drod – sârmă; bichieri – vagabonzi.

Dicţionar: fărbălichie – colorate; ştrafe – dungi; hamişe – şirete; tălîmbe – proaste; hălău - plasă de pescuit; vighire – găleată; băghic – cutie din tablă; uişag – ziar; duhan – tutun; şeşi – invers; hămoacă – nisip.

Dicţionar: reumă – reumatism; ventuze – borcănele din sticlă; astupuş – dop; scobîrliască – scotocească; dudă – ţeavă; înturvinat – enervat; pămucă – vată; zaghie – şorţ; doliaţă – cîrpă de şters vase; firechice – nervoase; motovă – umedă; zdrăviet – strănutat; hamişe – şmecheră; hăbucit – spart; bodoancă – bazin mare cu apă, la fântâna arteziană.

Dicţionar: hîşîiască – alunge; jireadă – claie mai mare; primejghieză – nebunească; coşară – cotarcă; mniezuina – graniţa cu vecinul; huluit – dărâmat; căbaturile – vestoanele; ponieve – prelate; lauf – cearceaf mai gros; rug – salcâm.