Ca şi trăiască, omu’ tria’ şi lucre, nu dă altă da’ ca şi-ş’cîşchije pita cei dă tăchie zîlile. Eh, da’ ca şi poată lucra ceva anume, numa’ chie mniri ce tria’ şi-l înveţă cinieva, inghieva, că voarb-aceia nimia nu să naşchie-nvăţat, nu? Dacă-n işcoală înveţ’ tăt felu’ dă teorii, cînd ajunji la locu’ dă muncă, “chie omoară praftica”. Noroc cu şpeţialişchii care şi iei la rîndu’ lor or fost inaşi şi păstă ani or ajuns cu pregăchire şi li-o vinit rîndu’ şi-nveţă şi iei pă alţîî. Şi iac-aşe, fiecare jeneraţîie îş’ are şpeţialişchii iei. Numa’ că-i bai, şi-i mare, cît casa! Şi anume că: faita asta dă oamini, a şpeţialişchilor, d-o vreme bună, s-o domnit, nu mai lucră ci numa’ dau îndrumări. Dă şpeţialitachie, binienţăles. Ş-ar mai fi ceva! Aşe cu spor să-nmulţăsc şpeţialişchii, mai ceva ca iepurii, că mai că dacă-ntorcem capu’ tăt d-a roata dîpă noi, avem şi nie dăm sama că tăţ’ sînchiem şpeţialişchi. No, veghieţ’, draji cichitori, că gata-i baiu’d-aci! Zîc asta păntru că să-mbulzeşchie pîntră noi o mare întrebare-ntrebătoare – dacă tăţ’ sînchiem şpeţialişchi şi dăm îndrumări şpeţiale, binienţăles, cinie mai lucră?
În prag dă sărbători
-“Făcurăm ce făcurăm şi iaca, îi ca trecut şi anu’ aista”. Cîchieva voarbe, care vrem, nu vrem, nie trec pîn cap, la sfîrşitu’ fiecărui an. “Făcurăm ce făcurăm”, da’ oare ce făcurăm? Făcurăm binie? Făcurăm rău? Amu, păntru că nu tăţ’ sînchiem înt-on fel, nici nu vieţuim la fel. Şi păntru că nu vieţuim la fel, fiecare-i cu împlinirile ori cu năîmplinirile lui. Aşe că şi anu’ trece cu bunie şi rele. Important îi ca la cias dă sărbătoare, cînd trăjm linie, cele bunie şi le cuptuşiască pă cele rele, că voarba aceia cele bunie şi s-adunie iar cele rele şi să spele. -“Făcurăm ce făcurăm şi iaca, îi ca trecut şi anu’ aista”. Parcă şi astîz’ aud voarbile aşchia ieşichie molcom dîn gura lu’ bace Toghiere, înt-o sară. Ieram iară tăţ’, vecinii şi pruncii dî pă uliţa noastă, la iel în casă, în prag dă sărbători. Ogrezîle ierau arachie, porcii tăieţ’, cămările plinie cu tăt felu’ dă bunăciuni. Tăţ’ ieram sînătoşi tun. În casă iera cald şi binie, numa’ pomniau lemnile-n şpohert. Afară ninjia uşor şi blînd. Eh, aşe da! Puchia vini Crăciunu’. -“Binie că făcurăm binie şi iercăzîrăm în pace şi linişchie cu tăietu’ porcilor”, s-o făcut auzît şi vecinu’ Mitru. –“Nu ca înt-on an, cînd am dat dă bai cu tăietu’ porcului la vecinu’ Şmecăru”, o adăugat vecinu’ Ghiorghie. Bace Toghiere, o-nchis ochii vo doauă, tri secunghie, ş-o răghicat clopu’ uşor, cu doauă jejichie, l-o dat cîtă ciafă ş-o zîs: -Apăi, drajii ’mnei cei dă buni, una şi cu una fac doauă, nu-i meşchieşug a face mîncare, ci-i meşchieşug a potrivi dîn sare. Şi ni-am lămurit tăţ’ că-i aşe, la tăietu’ porcului, într-aghivăr, la vecinu’ Şmecăru, înt-on an. Da’, haidaţ’ şi vă povestăsc!
Învitaţîia
Înt-on an, noi, vecinii dî pă uliţa noastă, gătasăm cu tăietu’ porcilor. Ca dă fiecare dată nie lăudam, care mai dă care, cu tăchie ale porcului. Ieşisără bunie, ca niciodată! Eh, da’ trăbuia ş-apară unu’ cu critica. Cinie creghieţ’ că iera? Vecinu’ Şmecăru. Dîpă ci-o cotat la gust cele pregăchichie, la fiecare dîntră noi acasă, o-nceput: -“Că jumerile mele-s pria arsă. Că-i cîrnaţu’ făcut dă Mitru, pria usturoi. C-or ieşit cărădăboşii, la vecinu’ Petre clănietistu’, pria săraţ’. Că şoncile luachie dă Ilie îs pria ciugulichie. C-am pria sărat dăraburile dă clisă... Că una, că alta. Înt-on cuvînt – chix. Aghică cum c-am făcut-o dă oaie. Asta ca asta, da’ o ţînia sus şi tare c-are şi ni-arîchie iel cum să pregăchieşchie cele ale porcului, c-are ş-aducă on şpeţialist, dînt-on sat vecin. Mă, oamini buni! Numa’ ni-am trezît înt-o vinieri sara c-o vinit pî la noi, pî la tăţ’ p-acasă vecinu’ Şmecăru şi ni-o învitat la şpectacul. C-aşe o zîs, c-a doaua zî, la iel acasă, tăietu’ da’ mai ales pregăchitu’ porcului are şi fie on aghivărat şpectacul. Asta păntru c-are şi vină şpeţialistu’ în tăietu’ porcului. Ş-aşe o şi fost. On aghivărat şpectacul. Da’ nu on şpectacul la care şi chie minunăz’, ci unu’ la care la on moment dat treburile s-or încîlcit binie dă tăt, sau rău dă tăt, că nici nu şchiu cum şi mai zîc. Da’ ie fiţ’ atenţ’!
Şpeţialistu’
Pî la oarile şepchie diminiaţa, ni-am prezentat tăţ, cu muieri cu tăt, la vecinu’ Şmecăru acasă. Tăchie ierau pregăchichie. Răchia iera băgată-n ieji. Muierile s-or apucat dă copt colăcei. Pă şpohert, în oale, iera pusă apă la-ncălzît. Aiu’, curăţît. Cuţîchile, ascuţîchie. Baloţîî dă paie ierau puşi la-ndămînă. Cătlanile, numa’ dududchiau. Lămpaşurile ierau pregăchichie. Tăt felu’ dă ciuble aşchieptau şi fie folosîchie. Măşina dă tocat carnie, număru’ trizăci şi doi şi cîrnăceru’, la fel. Ce mai? Tăchie ierau rînduichie-n perimetru. Lipsia şpeţialistu’! Dî la o vreme o apărut cu muieria, înt-o sanie. Am dăşchis căputu’, s-o băgat şpeţialistu-n ocol cu sania, o dăsprins caii şi pînă i-am băgat noi în iştălău, iel ş-o scoborît muieria cu tăt cu scule. Respectoşi, noi tăţ’ l-am sălutat aşe: -“Bini-ai vinit, dom’ şpeţialist!” La care iel ni-o răspuns: -“Omeni buni! Atenţie la vighiaz! Nu zicem la mine dom’ şpeţialist! Ein voghiuc dom’ henteş. Inţales?” Ce iera şi zîcem dîcît: -“Inţales, dom’ henteş”. Mă, oamini buni! N-o apucat şi-ş’ scoboare binie serchezeturile şi sărsamurile dîn sanie, c-o şi-nceput şi-m’ cam joace ochiu’ stîng. M-am dat sama că n-are şi să ghechie tătă rînduiala cu binie. C-am şi zîs cîtă Mitru: -“ Mitrule, aci-i ceva muced la mijloc, mă!”. Băsamă am cobit, numa’ că voarba aceia, dacă on rău tria’ şi să-ntîmple, apoi bistoş are şi să-ntîmple.
Prinsu’ porcului …
Amu, drept şi vă zîc, rînduiala o-nceput dăstul dă binie. Ce ni-o minunat pă tăţ’ o fost o săniuţă c-on lădoi pă ia, pă care ni-o pus henteşu’ ş-o scoborîm uşurel dîn sanie. Dajaba nie pregăchisăm noi şi făcusăm stratejii cu privire la prinsu’ porcului, ştăbilind care-n ce post avia ş-acţîoneze. Tăchie planurile noaşchie or picat, asta păntru că henteşu’ ni-o zîs-o dîn prima: -“Nimia nu fecut galagie! Io, singur pringhie la porc!” No, aşe ceva nu mai auzîsăm dă cînd purtam gaci, aşe c-am început şi rîghiem, aşe mai p-ascunsu’, ca şi nu-l supărăm pă henteş. Da’ pîn’ la urmă am păţît ca dîn zîsa lu’ ciala că cinie rîghie la urmă rîghie mai binie. Mă, oamini buni! Num-am văzut că tîrîie henteşu’ săniuţa cu lădoiu’ pînă-n ‘nenchia uşii cochieţului, dăşchighie uşurel uşia cochieţului, împinje pă curnăpoi săniuţa cu lădoiu’ ş-o lipeşchie dă şoşii uşii. Apoi, cu dibăcie arăghică părechile lădoiului dî cîtă cochieţ şi scoachie dîn jeb on pumn dă tenchi şi-l samănă înt-o ştrafă, bob cu bob, pînă-n capătu’ dîn ‘nenchie al lădoiului. Porcu’ nămîncat , numa’ l-am văzut că să bagă mîncînd tenchiu-n lădoi. În clipa aceia henteşu’ o slobozît în jos părechile lădoiului şi uşurel o tras sania cu porcu-n lădoi pînă-n ocol, inghie o dăşchis uşurel o uşe ci-o avia lădoiu’ pă parchia ghireaptă, cam lîngă capu’ porcului şi dînt-o mişcare dibace cu cuţîtu’, o-ncheiet lucraria. Noi, care şighiam în consămn cam la cinspece metări, am rămăs cu ochii holbaţ’. C-o şi zîs Mitru: -“No, asta da meserie!”. Apoi, num-am văzut că henteşu’ dăşchighe lădoiu’, lăsînd tăţ’ păreţîî în jos, că ierau prinşi în ţîţîni, durgăleşchie porcu’ înt-o parchie, punie cu repezîciunie pă iel paie şi apringhie focu’. Pîrjolitu’ o mărs brici meseleu, spălatu’ la fel, nu mai vorbăsc dă dăspicatu’ porcului, numa’ vîjîia cuţîtu’ şi bărduţa henteşului. În casă colăceii ierau aproape gata dă copt, zama dă ghină cu tăiţăi iera feartă, carnia friptă, ce mai? Puchiam prînzî. Dacă altu’ m-ar povesti mie, aş zîce că tăchi-or fost bunie. Da’ cum am fost dă faţă, vă zîc că n-or stat treburile chiar aşe! Ar fi stată iele, numa’ că noi fiind traşi pă linie moartă, dă cătră henteş, nie uitam şi beiam răchie. Da’ nu orce fel dă răchie, ci cu mniere dă albinie.
Răchia şi vinu’
Eh, da’ nu şi şighiem blînz’, uşurel l-am băgat pă linia dă mărs a iejii cu răchie şi pă henteş. Baiu’ o fost că s-o băgat în iechipă cu noi şi muieria henteşului, care numa’ o dată o coştolit dîn iagă şi nu ni-o mai dat-o ‘năpoi, zîcînd că “cineva retecit sticlo”. Mă, oamini buni! La on moment dat, umblau iejile cu răchie pîntră noi, dă numa’ vîjîiau. Noroc c-am mîncat şi ni-am mai revenit. La masă i s-o mai dăzlegat limba şi henteşului care o-nceput şi povestască fel şi fel dă-ntîmplări dîn meseria lui. Ş-amu îl văd înenchia ochilor cum tăt uns pă gură şi c-on tăiţăl lipit pă nas, ni-o zîs una bună: -“Cei mai şpeţialista miuncare pe care io preparat, fost harom pereche chirnaţ, fecut din picioare dinapoi de la harom pereche golumbi eiş tiz tanir picioraj din picioare din faţa”. No, cînd am auzît aşe ceva, ni-o apucat pă tăţ’ on rîs dă numa’ să clătănia masa şi scaunile dă su’ noi. Pînă şi muieria henteşului rîghia, da’ cu sughiţături lunji şi ascuţîchie. Ni-am răghicat cu greu dî la masă ş-apoi noi tăţ’ am intrat su’ comanda henteşului. Tăchi-ar fi marsă cumva, dacă nu scochia Şmecăru, o dimijană dă zece litre cu vin, în care băgasă tăt mniere dă albinie. Trecia vinu’, dă numa’. Da’ şi bulibăşiala d-acoalia o-nceput. M-am gînghit io că nu-i modru şi iasă binie triaba. Păntru-nceput, num-am auzît on tolvai prelung dîn cămară. Asta păntru că-n loc şi ieie blidu’ cu sare, henteşu’ o pus brînca pă unu’ cu Dero ş-o sărat clisîle. Dabghia li-o spălat cumva, cumva. Apoi nuş’ ce cîntar şpeţial o adus henteşu’ şi ce măsurători o făcut, că băga tăt triplu sare, piper şi piparcă, d-or ieşit cărdăboşii şi şfărcile usturoaie şi sărachie dă vai ş-amar. Pîn’ la urmă ni-o convins cumva, c-ar fi poghielile înt-o lăture, aghică nu la boloboc şi d-aceia nu măsura binie cîntaru’. Eh, da’ cu amestecătura dă cîrnaţ’ o zgoghit-o henteşu’. Iera numa’ bună la gust. Numa’ că n-am apucat şi nie bucură c-o apărut muieria lu’ Şmecăru c-o falcă-n cer cu una-n pămînt. Muieria henteşului în loc şi-mpungă ici, colia, c-o acon şfărcile, aşe li-o- mpuns dă gînghieşchi că li-o băgat în măşina dă cosît Zingher. Asta ca asta, da’ cînd şi pun-on pchietroi p-o şfarcă, păntru presat, o scăpat pchietroiu’ şi fleci s-o făcut şfarca. Dă jumere nici nu mai zîc mulchie, că tăchie li-or ars. Amu, ar mai fi şi unile bunie ca dă iexemplu: dîn cînd în cînd muieria henteşului apăfuga mîţîle c-on zbici, dă zburau bghiechile pă casă (asta păntru curăţănie, ni-o zîs ceia); păntru ieconomie maxîmă, henteşu’ pigulia dî pă oase tăt dărăbuţu’ dă carnie; în amestecătura dă cîrnaţ’, o băgat tăchie pchielcoşinile, c-o zîs henteşu’ că ş-acelia îs pă bani.
Zdrăvietura
Cam cînd iera şi trecem la a doaua dimijană dă vin, henteşu’ s-o apucat şi amestece a triia oară amestecătura păntru cîrnaţ’, c-aşe fac şpeţialişchii. Noi tăţ’, cum şighiam d-a roata lui şi ştudiam rînduiala, num-am văzut că să-ncoardă dîn tăchie închieturile. Apoi tăt o roşit. Dîpă care s-o-nfoiat ca tutcanu’, o făcut dă doauă ori cam aşe: -“hoaaa, hoaaa”, d-am crezut că face infract. Ş-apoi cînd o slobozît o zdrăvietură ca o ploaie bogată dă vară, păstă amestecătura dă cîrnaţ’, tăţ’ am ‘lemnit. Şmecăru bătrînu’ cînd o văzut, iuchie s-o făcut năvăzut ş-apoi o apărut c-o furcă-n brînci, strîgînd cît îl ţînia gura: -“Şpeţialistuleee! Asta-i bătaieee dă bătjocură, măăă! Stai că-ţ’ dau io şpeţialitachie, măăă!” No, ni-am gînghit noi, baiu-i cît casa! Numa’ că n-o apucat Şmecăru şi-l altoiască pă henteş, c-o luat-o ciala la fugă pînt-on obloc, în ocol şi d-aculu cîtă fundu’ ogrezîî şi s-o cam mai dus. Pă muieria henteşului, o apucat-o Şmecăru bătrînu’ dă conci, o suit-o în sanie, o prins caii la sanie şi i-o făcut vînt la uliţă dînd doauă zbice la cai. Dîn tătă triaba asta, cei mai dobînghiţ’ or fost cînii dî pă uliţa noastă d-atîta amestecătură dă cîrnaţ’ ci-or mîncat. Binie că n-o apucat Şmecăru şi-l chilăvască pă henteş, că dăghiam dă năcaz mai mare. Astîz dîp-atîţa ani cînd vinie voarba dă şpeţialist, Şmecăru bătrînu’ rîghie şi iel. Rîghie, da’ nu-i rîsu’ lui. Nu poci însă incheia povestia fără a vă aminchi că viaţa-i frumoasă da-i scurtă, aşe că ascultaţ’ şi veghieţ’!
Dicţionar: inaşi – ucenici; faita – soiul; iercăzîrăm – încheiasem; ciuble – tot felul de oale; serchezeturi şi sărsamuri – scule; şoşii – tocurile; ştrafă – dâră; coştolit – gustat; picioraj – răcituri, piftie; modru – chip; zgoghit – reuşit; conci – coc; chilăvască – nenorocească.
Gheorghe Hodrea
| < Anterior | Următor > |
|---|
